Alexandru Leca Morariu

ALEXANDRU LECA MORARIU: S-a născut în satul Pătrăuţi din judeţul Suceava, într-o familie de intelectuali bucovineni. Tatăl său, preotul Constantin Morariu, a fost un scriitor naţionalist şi participant în „Procesul Arboroasei”, intentat studenţilor de teologie cernăuţeni în 1878.
Leca Morariu a efectuat studii la Facultatea de Litere şi Filozofie din Cernăuţi (1908-1912). În anul 1921 a obţinut do
ctoratul în filologie la Cluj, cu teza “Morfologia verbului predicativ român”, elaborată sub îndrumarea lui Sextil Puşcariu.
După absolvirea facultăţii, a predat ca profesor suplinitor de latină şi română la Liceul „Principele Carol” din Gura Humorului (1913-1914). După începerea primului război mondial, a fost mobilizat în perioada 1 august 1914 - 31 octombrie 1918
A predat între anii 1922-1940 ca profesor la Catedra de literatură modernă şi folclor a Universităţii din Cernăuţi, îndeplinind şi funcţia de decan al Facultăţii de Litere şi Filozofie (1936-1938). În paralel cu activitatea didactică, a îndeplinit funcţiile de preşedinte al Societăţii “Armonia” şi director al Teatrului Naţional din Cernăuţi (1933-1935).
Leca Morariu a desfăşurat o activitate culturală extrem de diversă şi bogată la Cernăuţi: a fost fondator şi director al revistelor "Făt-Frumos" (1926-1944), "Buletinul Mihai Eminescu" (1930-1944), "Fond şi Formă" (1938, 1944), a fost secretar de redacţie la "Junimea literară" (1923-1927) şi colaborator permanent la gazeta "Glasul Bucovinei". El a cules şi publicat poveşti, poezii şi cimilituri populare, a militat pentru constituirea folcloristicii ca disciplină autonomă şi a ţinut zeci de conferinţe despre folcloristică, Mihai Eminescu, Ion Creangă şi familia Porumbescu, istro-românism etc.De asemenea, a urmat cursuri de violoncel la nou-înfiinţatul Conservator de muzică din Cernăuţi, deşi era deja cadru didactic universitar.
După ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS în iunie 1940, catedra de literatură modernă şi folclor a Facultăţii din Cernăuţi a fost mutată pentru scurt timp în oraşul Râmnicu Vâlcea, apoi a fost desfiinţată în 1944. Profesorul Alexandru Leca Morariu, însoţit de soţia sa Octavia Lupu Morariu (1905-1992), a părăsit Cernăuţiul la 21 martie 1944 şi s-a refugiat în oraşul de pe Olt. În anii '50-'60 ai secolului al XX-lea, el s-a întreţinut predând ca profesor de violoncel la Şcoala de muzică şi arte plastice din oraşul vâlcean, în timp ce soţia sa dădea lecţii de pian. Ei au organizat şi condus prima orchestră semisimfonică din oraş.
Leca Morariu a murit la Râmnicu Vâlcea, iar apoi soţia sa s-a mutat în oraşul Suceava în anul 1967. Rămăşiţele pământeşti ale profesorului Morariu au fost ulterior reînhumate în Cimitirul Pacea din Suceava. În prezent, a fost înfiinţată Fundaţia Culturală „Leca Morariu”. O stradă centrală din municipiul Suceava îi poartă numele.

0 comentarii: